Alimentatia in diabetul zaharat

Diabetul zaharat reprezinta o afectiune cronica (nu poate fi vindecata, dar poate fi tratata cu succes) ce a ajuns sa fie una din principalele probleme ale sistemelor de sanatate publice prin complicatiile cronice ce pot aparea pe parcursul evolutiei acestei afectiuni.

Afectiunea este caracterizata de incapacitatea organismului de a mai tine sub control nivelul glucozei din sange (valorile normale ale glicemiei determinate dimineata, pe nemancate,  sunt in intervalul 70-110 mg/dl).  Este important de stiut glucoza din sange are doua surse: alimentara si endogena(adica proprie organismului,  caci in ficat si rinichi se produce glucoza).

Educatia pentru boala (cunoasterea notiunilor de dieta, a riscurilor afectiunii, precum si atitudinea optima in conditii de urgente specifice) vor determina un control optim, scazand semnificativ riscul complicatiilor, cu posibilitatea unei vieti normale, neinfluentata de conseintele grave potentiale ale diabetului.

Controlul afectiunii poate fi obtinut prin alimentatie, exercitiu fizic (ce impreuna vizeaza si scaderea ponderala, atunci cand se impune), dar si tratament initiat pe parcursul afectiunii, din toate acestea primele doua metode fiind cruciale in succesul terapeutic.

Inca se crede ca alimentatia pentru tratamentul acestei afectiuni este una speciala, lucru incorect inteles, caci recomandarile actuale se suprapun peste recomandarile de alimentatie sanatoasa valabile pentru populatia generala

Alimentele ce se vor transforma partial sau total in glucoza in corp trebuie foarte bine cunonscute, caci doar asa pacientii vor sti care sunt alegerile alimentare sanatoase.

In scop didactic, traditional, alimentele au fost impartite in trei grupe principale, in functie de continutul lor in glucide (cunoscute si ca zaharuri sau hidrati de carbon) in alimente cu un continut in glucide foarte ridicat (50-100%), moderat (5-50%) si cele cu continut scazut sau chiar nul de zaharuri (0-5%).

 Dar sa incepem cu vestile bune, mai exact alimentele ce nu va vor influenta glicemia daca nu veti exagera cantitatile. In aceasta grupa se regasesc:

  • carnea si derivatele,
  • ouale (poate fi consumat 1 ou pe zi, gatit dietetic),
  • derivatele lactate cu un continut crescut in grasimi (telemea, cascaval, branza de burduf, branza topita, untul, smantana etc),
  • margarina, dar si
  • legumele si zarzavaturile (cu cateva exceptii, despre care va voi vorbi imediat).

Conform principiilor alimentatiei sanatoase, se vor prefera carnurile slabe, se va indeparta pielita carnii de pasare si orice grasime vizibila din farfurie, mezelurile vor fi consumate daca sunt preeparate din carnuri slabe, iar sortimentele cu un continut mare in grasimi (carnea tocata – de obicei cu un continut foarte mare in grasimi, salamurile, carnatii, sunca) vor fi consumate cu caracter exceptional si in cantitati mici. Se vor prefera metode sanatoase de preparare (fierbere, coacere, gatire la aburi), din aceste ingrediente putandu-se prepara o serie larga de alimente: supe, ciorbe cu sau fara carne, mancaruri de legume cu sau fara carne, salate, omlete, aperitive fara a influenta glicemia.

La capatul opus al acestei grupe vom gasi alimentele cu un continut mare si foarte mare in glucide, ce vor avea un impact direct si semnificativ asupra glicemiei dumneavoastra. Acestea sunt:

  • zaharul (orice sortiment),
  • mierea (chiar daca este sanatoasa, aprox 80% din ea se va transforma in glucoza),
  • produsele de patiserie-cofetarie (unele nu sunt dulci la gust, dar prin continutul in faina ce se transforma jumatate in zahar, vor creste semnificativ glicemia),
  • fructele foarte dulci: bananele coapte, strugurii, perele pergamute, prunele, fructele uscate, dar si
  • rahatul, halvaua si
  • sucurile de fructe si legume si alte bauturi cu continut ridicat de zahar. Chiar daca preparati dvs acest suc, prin stoarcere sau tocare fina, se va facilita absorbtia foarte rapida a zaharului determinant varfuri glicemice rapide dupa consum, se va pierde beneficiul aportului de fibre pe care l-ar fi adus coaja si pulpa, dar se pierd si multe din vitamine – oxidandu-se rapid in acest proces.

A treia grupa de alimente contine  alimente uzuale, dar cu un continut moderat in glucide, cuprinde:

  • cereale si derivate (se recomanda a fi consumata painea preparata cu faina integrala si pastele integrale, prin continutul crescut de fibre va determina cresteri glicemice mai mici decat cele din faina alba; pot fi consumate 1-2 felii de paine la o masa sau 2-3 linguri de mamaliguta pripita).
  • Amidonoasele (cartof, orez) si leguminoasele (fasole si mazare uscate, linte, naut) sunt alte componente ale acestei grupe. Se recomanda a nu se consuma o cantitate mai mare de 200 g  dint-un sortiment la o masa si  nu se recomanda asocierea cu paine, ci cu o salata. Tot aici trebuie spus ca se recomanda a nu se ingrosa supele/ciorbele cu paste, orez sau cartof, ci cu legume ce nu influenteaza glicemia (rosii, ardei, fasole pastai, dovlecei, varza, ciuperci etc, dupa preferinte);
  • fructele sunt si ele o componenta a a cestei grupe, si pentru o alimentie sanotoasa se recomanda a se consuma 2-3 fructe de marime potrivita sau o felie de pepene rosu ori 2 grepuri pe zi.
  • radacinoasele – au un continut asemanator in zahar cu fructele permise, dar nu trebuie sa modificati retetele pe care le-ati mosteit de la mama sau bunica, caci la o portie de ciorba sau felul doi nu va vor reveni cantitati semnificative de radacinoase,
  • lactatele proaspete (laptele, iaurtul, banza de vaci, urda, casul) pot fi consumate in varianta degresata sau semidegresata in limita a jumatate de kilogram pe zi.

Este un obicei sanatos sa respectati cele 3 mese principale ale zile, dar se pot recomanda gustari suplimentare, in functie de regimul de viata si schema de tratament.

Desigur, nu trebuie sa uitam beneficiul exercitiului fizic pentru controlul afectiunii, recomandandu-se efectuarea a minim 30 minute de exercitiu fizic de intensitate moderata/zi, minim 5 zile/saptamana.  Efortul fizic trebuie adaptat insa gradului de antrenament si, daca este cazul, in functie de toleranta la efort, limitata uneori de afectiuni cardiovasculare sau osteoarticulare si nu in ultimul rand de situatia picioarelor. Intotdeauna incaltamintea trebuie sa fie adaptata, in scopul prevenirii oricaror tipuri de leziuni (vom dezvolta in viitorul apropiat acest subiect foarte important).

Intelegerea importantei alimentatiei,a exercitiului fizic si administrarea continua si corecta a schemei de tratament recomandate, au rolul de a va proteja sanatatea, ferindu-va de complicatiile cronice ale acestei afectiuni, de care, insa, vom vorbi cu o urmatoare ocazie.

Pana atunci va doresc sanatate maxima!