Săptămâna conștientizării consumului de sare

Săptămâna conștientizării consumului de sare

Sarea, componentă naturală alimentelor și un factor important pentru buna funcționare a organismului, a ajuns să atragă antipatii.

Cum așa? Explicația se regăsește în efectele negative asupra sănătății în contextul unui consum exagerat de #sare (clorura de sodiu).

Daca Asociația americană a inimii (American Heart Association) recomandă pentru persoanele adulte un 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗺 𝗱𝗲 𝗮𝗽𝗿𝗼𝘅𝗶𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝟭𝟱𝟬𝟬 – 𝟮𝟯𝟬𝟬 𝗺𝗴 𝗱𝗲 𝘀𝗼𝗱𝗶𝘂 / 𝘇𝗶 echivalent a aproximativ 𝟰-𝟱 𝗴 𝗱𝗲 𝘀𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗲 𝘇𝗶, în conditiile unui stil de viață modern, consumul de sare ajunge să fie, în rândul adulților, dublu ori chiar mai mare de atât.

𝗖𝗮𝗿𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗿𝗼𝗹𝘂𝗹 𝘀𝗼𝗱𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗶𝗻 𝗼𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘀𝗺?

  • reglează valorile tensionale;
  • reține apa în organism, controlând cantitatea de apă eliminată renal;
  • ajută la transmiterea impulsurilor nervoase;
  • participă la contracția musculară (inclusiv a mușchiului inimii);
  • ajută la transportul glucozei și aminoacizilor.

𝗖𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘀𝗲𝗰𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝗲 𝘂𝗻𝘂𝗶 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗺 𝗲𝘅𝗰𝗲𝘀𝗶𝘃 𝗱𝗲 𝘀𝗮𝗿𝗲?

  • crește exagerat valorile tensiunii arteriale;
  • agravează insuficiența cardiacă;
  • deteriorează funcția renală;
  • este citat ca factor ce induce obezitatea, independent de aportul caloric;
  • în  unele studii se vorbește de rolul proinflamator al sării.

𝗨𝗻𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗴𝗮𝘀𝗶𝗺 𝘀𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗶𝗻 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁𝗲?

  • lactatele proaspete (laptele dulce, iaurtul, brânza de vaci) conțin aproximativ 30-50 mg Na (sodiu)/ 100 g;
  • telemeaua: 1500-2000mg Na/ 100h
  • carnea proaspătă: 300 – 400mg Na/ 100 g;
  • mezelurile: 1300-2000mg Na/ 100g;
  • legumele: 10-100 mg Na/ 100g
  • pâinea: 400-500 mg Na/ 100g

Să nu uităm de aportul de sodiu din aditivi alimentari precum glutamatul de sodiu, benzoatul de sodiu, nitriții/ nitrații de sodiu.

Fiind un bun conservant și stimulant al gustului, sarea se va regăsi în cantități mari în:

  • toate conservele,
  • supele instant,
  • cărnurile procesate;
  • produse de patiserie/ cofetărie dar și în produse de tip vegeta.

Ca notă de final, vreau să vă reamintesc că baza alimentației sănătoase este consumul de cereale integrale și derivate, legume, fructe, lactate proaspete, ouă și cărnuri slabe consumate, după caz, ca atare ori preparate cât mai simplu.

Cartofii si diabetul zaharat

Cartofii si diabetul zaharat

🥔 Cu siguranță unul din cele mai gătite și consumate alimente în țara noastră este cartoful. Gătit în multiple moduri (fiert ca atare sau adăugat în feluri principale ori salate, copt, zdrobit, prăjit), cartoful își are locul rezervat pe orice masă, regăsindu-se în meniul restaurantelor cu pretenții, dar și pe mesele cele mai sărace.

ℹ️ În ultimii ani, însă, cartofii dulci au început a fi consumați mai des, iar pentru că primesc multe întrebări în ceea ce-i privește, expun mai jos principalele informații despre cartor și beneficiile consumului diferitelor varietăți.

🔸 Trebuie menționat, în primul rând: cartofii sunt alimente cu un 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝘁 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗯𝗼𝗵𝗶𝗱𝗿𝗮𝘁𝗶, deci cu impact asupra valorilor glicemice.

🔸 Consumul lor nu este interzis, dar 𝗰𝗮𝗻𝘁𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗺𝗮𝘁𝗮 𝘃𝗮 𝗳𝗮𝗰𝗲 𝗱𝗶𝗳𝗲𝗿𝗲𝗻𝘁𝗮 în glicemia dumneavoastră, o porție de cartofi fiind de aprox. 100 g (cât încape în ½ cană sau un cartof mic), ceea ce va aduce 20 g carbohidrati.

🔸 Un alt element important îl reprezintă 𝗶𝗻𝗱𝗶𝗰𝗲𝗹𝗲 𝗴𝗹𝗶𝗰𝗲𝗺𝗶𝗰 (un parametru care definește capacitatea unui aliment de a crește glicemia, fiind notat de la 0 la 100), acesta fiind diferit după tipul de cartof consumat, dar și după modul de gătire al acestuia, putând varia de la 44-94. Cel mai bine pentru glicemie este să consumați cartofi fierți în coajă și răciți ulterior, și întotdeauna alături de o salată cu frunze verzi, căci vă vor crește cel mai puțin glicemia, comparat cu alte moduri de preparare.

🔸 Ambele tipuri de cartofi (albi și dulci) sunt alimente cu un 𝗯𝗼𝗴𝗮𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝘁 𝗻𝘂𝘁𝗿𝗶𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 (aprox. 20 g glucide/100 g), fiind surse importante de 𝘃𝗶𝘁𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮 𝗔, 𝗖, 𝗕𝟲,𝗺𝗮𝗴𝗻𝗲𝘇𝗶𝘂, 𝗰𝗮𝗹𝗰𝗶𝘂 𝘀𝗶 𝗽𝗼𝘁𝗮𝘀𝗶𝘂 (ultimele două fiind mult mai bine reprezentate în cartofii dulci), dar și 𝗳𝗶𝗯𝗿𝗲.

🔸 Cartofii dulci (în special variantele roșii și mov) sunt foarte 𝗯𝗼𝗴𝗮𝘁𝗶 𝗶𝗻 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗼𝘅𝗶𝗱𝗮𝗻𝘁𝗶.

🔸 Cartofii albi conțin glicoalcaloizi — componente cu 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗶 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗰𝗮𝗻𝗰𝗲𝗿𝗶𝗴𝗲𝗻𝗲.

🔸Sunt alimente care contribuie la 𝘀𝗮𝗻𝗮𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝘁𝘂𝗯𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗶𝗴𝗲𝘀𝘁𝗶𝘃: prin conținutul în amidon dur contribuie la 𝗱𝗲𝘇𝘃𝗼𝗹𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗳𝗹𝗼𝗿𝗲𝗶 𝗰𝗼𝗹𝗼𝗻𝗶𝗰𝗲 𝗯𝗲𝗻𝗲𝗳𝗶𝗰𝗲, au 𝗿𝗼𝗹 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗶𝗻𝗳𝗹𝗮𝗺𝗮𝘁𝗼𝗿 𝗹𝗼𝗰𝗮𝗹 și 𝘀𝗰𝗮𝗱 𝗿𝗶𝘀𝗰𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗰𝗮𝗻𝗰𝗲𝗿 𝗰𝗼𝗹𝗼𝗿𝗲𝗰𝘁𝗮𝗹.

Desigur, sunt multe avantaje nutriționale ale cartofilor, dar vreau să vă amintiți că trebuie să:

✅ Respectați cantitatea recomandată;

✅ Preferați cartofii fierți în coajă;

✅ Nu îi consumați prea des.

Tulburările de alimentație în rândul adolescenților și adulților tineri – în creștere alarmantă

Tulburările de alimentație în rândul adolescenților și adulților tineri – în creștere alarmantă

De la izbucnirea pandemiei cu virusul SARS-CoV2, s-a constatat o creștere alarmantă a cazurilor de tulburări de alimentație precum anorexia, bulimia și mancatul compulsiv (binge-eating) în rândul populației tinere, spun statistici efectuate în Statele Unite, Canada, Anglia, Olanda.

Trendul ascendent al acestor tulburări de alimentație fusese stabilit anterior erei COVID-19, căci în ultimele 2 decenii s-a constatat o dublare a numărului cazurilor. 𝘈𝘴𝘰𝘤𝘪𝘢𝘵𝘪𝘢 𝘗𝘢𝘤𝘪𝘦𝘯𝘵𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘤𝘶 𝘛𝘶𝘭𝘣𝘶𝘳𝘢𝘳𝘪 𝘥𝘦 𝘈𝘭𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘢𝘵𝘪𝘦 din SUA declară o creștere a adresabilității prin apel telefonic cu 40% începând cu martie 2020.

Trendul ascendent al tulburărilor de alimentație la copii

Cauzele incriminate sunt: stresul psiho-emoțional asociat contextului pandemic ce a dus la deteriorarea sănătății mentale în toate grupurile de vârstă, anxietatea, izolarea socială, restricțiile impuse de izolare la domiciliu cu scăderea accesului la o alimentație sănătoasă, dar nu în ultimul rând expunerea exagerată la conținutul mediatic (cunoscut anterior că poate influența negativ atât comportamentul alimentar cât și imaginea de sine).

𝗖𝗲 𝗲 𝗱𝗲 𝗳𝗮𝗰𝘂𝘁?

Specialiștii recomandă vigilență din partea părinților privind detectarea unor astfel de comportamente alimentare, scăderea timpului petrecut în fața ecranelor, practicarea sportului în aer liber, socializare, cultivarea pasiunilor și nu în ultimul rând, adresarea către echipa medicală (medic de familie, psiholog, psihiatru, nutriționist, grupuri de suport) cand observați o astfel de problemă.

Consumul de sardine reduce riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2?

Consumul de sardine reduce riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2?

Un studiu desfășurat pentru o perioadă de un an pe un lot de pacienți cu vârsta de cel puțin 65 ani, ce fuseseră anterior diagnosticați cu glicemie bazală modificată (glicemia a jeun 100-125mg/dl), a arătat o scădere semnificativă a riscului de apariție a diabetului zaharat de tip 2 de la 37% la 8%, comparativ cu lotul de control de la 27% la 22%.

Cei 152 de pacienți înrolați în studiu au fost împărțiți în 2 loturi egale, cărora li s-a recomandat dieta pentru reducerea riscului de apariție a diabetului zaharat tip 2; în plus, într-unul dintre loturi s-a introdus în alimentație consumul a 200 g de sardine conservate în ulei de măsline și consumate integral (inclusiv oasele, căci conțin calciu și vitamina D) în porții de 100 g/zi în 2 zile ale săptămânii. Pe lângă scăderea semnificativă a riscului de diabet zaharat tip 2, în grupul care a consumat sardine s-au mai constatat:

✅ Creșterea colesterului “bun” (HDL-colesterol);

✅ Scăderea trigliceridelor;

✅ Scăderea insulinorezistenței;

✅ Scăderea ușoară a valorilor tensiunii arteriale.

Toți pacienții incluși în studiu au înregistrat scădere în greutate, îmbunătățirea raportului talie/șold și a compoziției corporale, în ciuda faptului că nu s-a practicat exercițiu fizic (dar urmând recomandările nutriționale, oricum s-a redus aportul caloric comparatic cu cel anterior intervenției). Se crede că efectele benefice ale consumului de sardine se datorează creșterii consumului de acii grași omega-3 și fluorină, foarte probabil și a uleiului de măsline din conservele de sardine, dar noutatea pe care o aduce studiul este că sugerează beneficii ale consumului de taurină conținută în sardine (aprox. 147mg/100g), care ar avea efecte hipoglicemiante, antioxidate și antiinflamatorii.

Deci, dacă nu aveați în vizor sardinele până acum, ce ziceți de-o salată cu sardine diseară?

Câte ouă sunt prea multe ouă?

Câte ouă sunt prea multe ouă?

Subiect foarte fierbinte în perioada Paștelui, dar de interes pentru toți pacienții cu diabet zaharat și /sau boală cardiovasculară mai ales, consumul de ouă a fost mult timp limitat de recomandarea de a reduce aportul la 1-2 ouă / săptămână.

Studii efectuate în ultimii ani însă vin să reabiliteze numele ouălor, alimente indispensabile în cadrul unei alimentații sănătoase, căci ouăle:

🥚 Conțin în albuș proteine cu valoare biologică înaltă (conținând toți aminoacizii esențiali), oul fiind referința standard pentru compararea calității proteinelor din alte alimente;

🥚 Gălbenușul este bogat în vitamine (de grup B, dar și vitaminele A, D, E, K) și minerale (fosfor, calciu și fier);

🥚 Prin conținutul de luteină si zeaxantină contribuie la sănătatea ochiului, iar prin conținutul lor bogat în colină susțin funcțiile sistemului nervos central și periferic.

În ianuarie 2020, in 𝙏𝙝𝙚 𝘽𝙧𝙞𝙩𝙞𝙨𝙝 𝙈𝙚𝙙𝙞𝙘𝙖𝙡 𝙅𝙤𝙪𝙧𝙣𝙖𝙡 s-au publicat rezultatele a 3 studii de cohortă și al unei metaanalize ce au inclus peste 5,5 mil. de oameni, rezultate ce au concluzionat că un consum moderat, de 1 ou/zi, nu s-a asociat cu vreo creștere a riscului de boală cardiovasculară, boală coronariană ori accident vascular cerebral.

Cercetând prin literatura de specialitate, găsim și studii care spun că un consum chiar crescut de ouă ar fi sigur (6-12 ouă / săptămână), iar altele spun că riscul de apariție a diabetului zaharat ar crește în condițiile unui consum crescut de ouă >1ou/zi. Din orice direcție am privi, ce putem concluziona este siguranța pentru sănătate a consumului unui ou zilnic.

Acestea fiind spuse, tot ce mai rămâne este să alegeți cum să le preparați: fierte, poșate, omlete sau adăugate în diferite preparate?

Oda… usturoiului

Oda… usturoiului

Cu o istorie de peste 10.000 de ani, începând în Asia Centrală, utilizarea sa o regăsim documentată în cadrul tuturor marilor civilizații — babiloniană, egipteană, greacă, romană și chineză. Ajuns pe tărâm european încă de acum 5000 de ani, usturoiul și-a dovedit de mult veleitățile terapeutice, fiind unul dintre cele mai prescrise remedii de părintele medicinei, Hipocrate.

Dar cui nu i-a recomandat bunica niște usturoi la răceală? Ori, dacă ai tensiunea crescută, e musai sa iei niște usturoi, plus că îți face sângele mai subțire! Mai mult, parazitozele intestinale beneficiază negreșit de-un tradițional tratament (și) cu usturoi, nu-i așa? Ca să nu mai zic că alunga strigoii!!! 😛

O sa fiți uimiți, dar mai toate aceste efecte ale usturoiului au fost dovedite prin studii, motiv pentru care vă recomand să îl introduceți în alimentația dumneavoastră — dacă nu făceați asta deja — ca parte dintr-o alimentatie echilibrată și diversificată.

𝗖𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝗲 𝘂𝘀𝘁𝘂𝗿𝗼𝗶𝘂𝗹?

Responsabili de miraculoasele efecte ale usturoiului sunt 𝗰𝗼𝗺𝗽𝘂𝘀𝗶𝗶 𝘀𝘂𝗹𝗳𝘂𝗿𝗶𝗰𝗶, cel mai important fiind 𝗮𝗹𝗶𝗰𝗶𝗻𝗮, ce se eliberează imediat ce usturoiul a fost tocat, zdrobit sau mestecat. Usturoiul este și un amalgam de 𝗺𝗶𝗻𝗲𝗿𝗮𝗹𝗲 (majoritar magneziu și seleniu și, in proporții mai mici, calciu, cupru, potasiu și fosfor), dar și 𝘃𝗶𝘁𝗮𝗺𝗶𝗻𝗲 (B6, C si B1) și 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗼𝘅𝗶𝗱𝗮𝗻𝘁𝗶.

𝗖𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗲𝗳𝗲𝗰𝘁𝗲𝗹𝗲 𝘂𝘀𝘁𝘂𝗿𝗼𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶?

🧄 𝗦𝘂𝘀𝘁𝗶𝗻𝗲 𝗶𝗺𝘂𝗻𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮, 𝗼𝗽𝘁𝗶𝗺𝗶𝘇𝗮𝗻𝗱 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘂𝗻𝗲𝗮 𝗺𝗮𝗰𝗿𝗼𝗳𝗮𝗰𝗲𝗹𝗼𝗿 𝘀𝗶 𝗹𝗶𝗺𝗳𝗼𝗰𝗶𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 (studiu desfășurat pe parcursul a 12 săptămâni, când s-a administrat zilnic o capsulă cu alicina), demonstrând scăderea incidenței răcelilor cu 63% și a duratei simptomelor de răceală cu până la 70% (de la 5 zile în medie la 1.5 zile), dar sunt necesare și alte studii;

🧄 𝗣𝗼𝗮𝘁𝗲 𝗿𝗲𝗱𝘂𝗰𝗲 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗿𝗶𝗹𝗲 𝘁𝗲𝗻𝘀𝗶𝘂𝗻𝗶𝗶 𝗮𝗿𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹𝗲 (un studiu desfășurat timp de 24 săptămâni, timp în care participanții au primit 0,6- 1,5 g usturoi / zi — aprox. 4 căței de usturoi, a demonstrat o eficiență asemănătoare cu administrarea zilnică a unei tablete de atenolol);

🧄 𝗦𝗰𝗮𝗱𝗲 𝘃𝗮𝗹𝗼𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗟𝗗𝗟-𝗰𝗼𝗹𝗲𝘀𝘁𝗲𝗿𝗼𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗰𝘂 𝟭𝟬-𝟭𝟱%, scăzând astfel riscul cardiovascular, fără a avea efect asupra HDL-colesterolului și trigliceridelor;

🧄 𝗙𝗮𝘃𝗼𝗿𝗶𝘇𝗲𝗮𝘇𝗮 𝘀𝘂𝗯𝘁𝗶𝗲𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗮𝗻𝗴𝗲𝗹𝘂𝗶, având 𝗲𝗳𝗲𝗰𝘁 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗰𝗼𝗮𝗴𝘂𝗹𝗮𝗻𝘁, de aceea pacienții care urmează tratament anticoagulant oral ar trebui să aibă un consum constant în dieta, și nu sporadic, după care să se stabilească doza optimă din acest tratament;

🧄 𝗣𝗿𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗶𝗹𝗲 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗼𝘅𝗶𝗱𝗮𝗻𝘁𝗲 ar putea scădea riscul de apariție a bolii Alzheimer și demenței senile;

🧄 Suplimentele cu usturoi 𝗽𝗮𝗿 𝗮 𝗶𝗺𝗯𝘂𝗻𝗮𝘁𝗮𝘁𝗶 𝗽𝗲𝗿𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝗻𝘁𝗮 𝗳𝗶𝘇𝗶𝗰𝗮 – majoritatea studiilor fiind pe rozătoare; un studiu efectuat timp de 12 săptămâni pe persoane cu afectare cardiacă a îmbunătățit capacitatea de efort și a redus frecvența cardiacă maximă în timpul efortului;

🧄 𝗜𝗺𝗯𝘂𝗻𝗮𝘁𝗮𝘁𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘀𝗮𝗻𝗮𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗼𝘀𝗼𝗮𝘀𝗮, crescând nivelul de estrogen în cazul femeilor aflate la menopauză;

🧄 𝗟𝗲𝗮𝗴𝗮 𝗺𝗲𝘁𝗮𝗹𝗲 𝗴𝗿𝗲𝗹𝗲 (studiu efectuat pe muncitorii unei fabrici de baterii auto, consumul regulat de usturoi demonstrând o reducere cu 19% a nivelului circulant de plumb);

🧄 𝗣𝗿𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗶𝗹𝗲 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗯𝗶𝗼𝘁𝗶𝗰𝗲 𝘀𝗶 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗺𝗶𝗰𝗿𝗼𝗯𝗶𝗲𝗻𝗲 favorizează 𝘃𝗶𝗻𝗱𝗲𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗲𝘇𝗶𝘂𝗻𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗰𝘂𝘁𝗮𝗻𝗮𝘁𝗲;

🧄 𝗣𝗿𝗼𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗶 𝗮𝗻𝘁𝗶𝗶𝗻𝗳𝗹𝗮𝗺𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 (aplicat extern, în diverse pomezi);

🧄 𝗔𝗽𝗹𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗶𝗻 𝗰𝗼𝘀𝗺𝗲𝘁𝗶𝗰𝗮 (consumul regulat de usturoi tonifică, netezește pielea și întărește unghiile);

Acestea fiind zise și având în vedere postarea anterioară, mai că-mi vine să mănânc numai usturoi pisat cu ulei de masline extravirgin! 😃

12 … + 6 efecte surprinzătoare ale consumului de ulei de măsline

12 … + 6 efecte surprinzătoare ale consumului de ulei de măsline

Până în prezent multiple studii au arătat efectele benefice ale dietei mediteraneene asupra sănătății, multe dintre efectele acesteia fiind datorate consumului de ulei de masline.

Cât ulei de masline ar trebui consumat zilnic?

FDA (Food and Drug Administration), principala autoritate în materie de nutriție și medicație din Statele Unite ale Americii, afirmă că sunt suficiente 1½ linguri de  ulei de masline extravirgin zilnic, pentru ca sănătatea noastră să beneficieze de urmatoarele avantaje:

1. Scăderea cu 30% a riscului cardiovascular — efect al dietei mediteraneene; fiecare 25 ml de ulei de masline extravirgin/zi scade riscul de boala cardiovasculara cu 18%, de accident vascular cu 26% și de insuficienta cardiaca cu 4%;

2. Scăderea riscului de apariție a diabetului zaharat tip 2 cu 16%;

3.  Îmbunătățirea controlului glicemic, scăzând insulinorezistența, obiectivat prin scăderea valorii HbA1c și a glicemiei a jeun;

4. Îmbunătățirea profilului lipidic — scăzând nivelul și oxidarea moleculelor de LDL-colesterol (“colesterolul rău”) și trigliceride și crescând nivelul și funcțiile HDL-colesterolului (“colesterolul bun”);

5. Scade riscul de apariție a mai multor tipuri de cancer: colorectal, de sân, de prostată, de endometru, de piele, de stomac și de ficat;

6. Scade riscul de boli neurodegenerative, îmbunătățind memoria și învățarea și prevenind tulburările de memorie asociate vârstei înaintate și chiar instalarea și incetinirea progresiei bolii Alzheimer prin efectul său antiinflamator și de restabilire a funcțiilor barierei hematoencefalice;

7. Previne și scade ritmul progresiei osteoporozei prin stimularea calcificării și mineralizării osoase;

8. Contribuie la restabilirea florei intestinale optime stării de sănătate (un studiu din 2019 a arătat că consumul zilnic a 25 ml ulei de masline extravirgin zilnic a determinat cresterea populațiilor intestinale de bifidobacterii), demonstrâdu-se astfel efectul prebiotic;

9. Are un important efect antiinflamator, scăzând efectul IL-6, TNF-α, proteinei C reactive (de exemplu, unul din compusii săi, oleocanthalul, s-a demonstrat a avea efect antiinflamator asemenator ibuprofenului), cu efecte dovedite în sindromul de colon iritabil, boala Chron, dar și în alte boli inflamatorii cu determinism autoimun precum poliartrita reumatoida, lupus eritematos sistemic si scleroza multipla;

10. Încetinește procesul de îmbătrânire, prin efectele sale antioxidante și antiinflamatorii;

11. Are efect antimicrobian, antifungic, antiviral si antiparazitar;

12. Ajută la scăderea în greutate  — prin efectul de încetinire a golirii gastrice, prelungind senzația de satietate, dar și printr-un mai bun control al poftelor alimentare și supraalimentației.

 6 extra beneficii

1️. Ajută la buna funcționare a sistemului imun;

2️. Îmbunătățește starea de spirit și scade rata depresiei;

3️. Optimizeaza structura membranei celulare permițând funcții optime ale acesteia;

4️. Previne formarea calculilor biliari;

5️. Reprezintă o sursă excelentă de vitamina E;

6️. Îmbunătățește aspectul pielii și structura firului de păr.

Acestea fiind zise, nu vreau să înțelegeți că veți mânca doar ulei de masline de-acum înainte … 😃 Ci să introduceti acest ulei în meniul dvs. zilnic, minimum 1½ linguri pe zi, înlocuind alte surse de grăsimi și țintind în fiecare zi să consumați alimente sănătoase, pentru atingerea și menținerea unei greutăți normale.

Poftă bună și bucurați-vă de gustul special și beneficiile acestui Superaliment!

Ce (poate) nu știați despre uleiul de măsline

Ce (poate) nu știați despre uleiul de măsline

Utilizat încă de acum 6000 de ani, uleiul de măsline reprezintă una dintre sursele principale de grăsimi din cea mai benefică dieta din lume: 𝗱𝗶𝗲𝘁𝗮 𝗺𝗲𝗱𝗶𝘁𝗲𝗿𝗮𝗻𝗲𝗲𝗮𝗻𝗮. În ultimele decenii, știința a venit cu argumente clare în sprijinul consumului acestui 𝘂𝗹𝗲𝗶 𝗺𝗶𝗿𝗮𝗰𝘂𝗹𝗼𝘀, iar concluziile principale ale acestor studii vi le voi expune în articolul următor, căci înainte de a ști toate acestea, sunt alte lucruri foarte importante de menționat.

Așadar, iată, mai întâi, câteva detalii tehnice:

  • Spre deosebire de alte uleiuri, uleiul de măsline conține preponderent 𝗮𝗰𝗶𝘇𝗶 𝗴𝗿𝗮𝘀𝗶 𝗺𝗼𝗻𝗼𝗻𝗲𝘀𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮𝘁𝗶 𝘀𝗶 𝗰𝗮𝗻𝘁𝗶𝘁𝗮𝘁𝗶 𝗺𝗶𝗰𝗶 𝗱𝗲 𝗮𝗰𝗶𝘇𝗶 𝗴𝗿𝗮𝘀𝗶 𝗽𝗼𝗹𝗶𝗻𝗲𝘀𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮𝘁𝗶 (𝗽𝗿𝗲𝗰𝘂𝗺 𝗮𝗰𝗶𝗱𝘂𝗹 𝗹𝗶𝗻𝗼𝗹𝗲𝗶𝗰) în proporție de 𝐩𝐚𝐧𝐚 𝐥𝐚 𝟖𝟓% (acid oleic majoritar) și 𝗺𝗮𝘅𝗶𝗺𝘂𝗺 𝟭𝟰% 𝗮𝗰𝗶𝘇𝗶 𝗴𝗿𝗮𝘀𝗶 𝘀𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮𝘁𝗶 (acid palmitic și stearic);
  • Uleiul de masline extravirgin este un 𝘀𝘂𝗽𝗲𝗿 𝗮𝗹𝗶𝗺𝗲𝗻𝘁: 𝗯𝗼𝗴𝗮𝘁 𝗶𝗻 𝗽𝗼𝗹𝗶𝗳𝗲𝗻𝗼𝗹𝗶 – 𝟮% (compuși naturali bioactivi) cu importante efecte antioxidante, antiinflamatorii, anticancerigene, neuroprotectoare și antimicrobiene, de unde derivă și numeroase beneficii pentru sănătate;
  • 𝗨𝗹𝗲𝗶𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝗿𝗹𝗶𝗻𝗲 𝗲𝘅𝘁𝗿𝗮𝘃𝗶𝗿𝗴𝗶𝗻 𝗻𝗲𝗿𝗮𝗳𝗶𝗻𝗮𝘁 se obține prin presare la rece a măslinelor și filtrare în condiții specifice (se păstrează o anumită temperatură, se evită contaminarea microbiană ori expunerea îndelungată la aer, ce l-ar putea degrada); niciodată nu se folosesc procese chimice pentru extragerea lui, căci altfel compoziția ar fi alterată;
  • 𝗖𝘂𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲𝗮 uleiului de margine extravirgin este 𝘃𝗲𝗿𝘇𝘂𝗶𝗲, iar dacă este 𝘁𝘂𝗹𝗯𝘂𝗿𝗲, ar trebui să însemne că este doar filtrat și nerafinat (deci e de bine deoarece prin rafinare unii produși precum squalenele se pierd);
  • 𝗖𝗶𝘁𝗶𝘁𝗶 𝗶𝗻𝘁𝗼𝘁𝗱𝗲𝗮𝘂𝗻𝗮 𝗲𝘁𝗶𝗰𝗵𝗲𝘁𝗮, căci de multe ori este 𝗱𝗶𝗹𝘂𝗮𝘁 cu alte tipuri de uleiuri!
  • Este 𝗰𝗲𝗹 𝗺𝗮𝗶 𝘀𝘁𝗮𝗯𝗶𝗹 𝘂𝗹𝗲𝗶 𝗹𝗮 𝘁𝗲𝗺𝗽𝗲𝗿𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗶𝗻𝗮𝗹𝘁𝗲 (având un punct de ardere de 410°C), făcându-l ideal pentru prepararea oricărui fel de mâncare; desigur prăjirea nu este un mod de a găti sănătos, cu atât mai mult reutilizarea uleiului pentru mai multe prăjiri;
  • Ar trebui să 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗺𝗮𝘁𝗶 ulei de maslin extravirgin 𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗲𝗹𝗲 𝟭𝟮 𝗹𝘂𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝘁𝗶𝗮 𝗹𝘂𝗶;
  • 𝗢 𝗱𝗮𝘁𝗮 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗵𝗶𝘀 𝗿𝗲𝗰𝗶𝗽𝗶𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹, 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂𝘁𝘂𝗹 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝘂𝗶𝗮 𝗮𝗿 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶 𝘀𝗮 𝗳𝗶𝗲 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘂𝗺𝗮𝘁 𝗶𝗻 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝘂𝘁𝗶𝗻 𝗱𝗲 𝟯 𝗹𝘂𝗻𝗶;
  • 𝗡𝘂 𝗰𝘂𝗺𝗽𝗮𝗿𝗮𝘁𝗶 𝗿𝗲𝗰𝗶𝗽𝗶𝗲𝗻𝘁𝗲 𝗺𝗮𝗿𝗶 de ulei de masline, căci se vor consuma greu, iar aerul din ele va favoriza oxidarea și degradarea acestuia;

Acestea fiind zise, mă pregătesc să continui cu 12 𝙚𝙛𝙚𝙘𝙩𝙚 𝙨𝙪𝙧𝙥𝙧𝙞𝙣𝙯𝙖𝙩𝙤𝙖𝙧𝙚 𝙖𝙡𝙚 𝙘𝙤𝙣𝙨𝙪𝙢𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙙𝙚 𝙪𝙡𝙚𝙞 𝙙𝙚 𝙢𝙖𝙨𝙡𝙞𝙣𝙚.

Cât trebuie să slăbesc ca să nu mai am diabet zaharat tip 2?

Cât trebuie să slăbesc ca să nu mai am diabet zaharat tip 2?

Dacă până acum câțiva ani era un lucru cert că diabetul zaharat de tip 2 este o boală cronică ce necesită tratament tot restul vieții, în ultimii 5 ani, literatura de specialitate vine să zdruncine din temelii aceasta axiomă.

Multiple studii apărute în ultimii 5 ani vin să susțină contributia esentiala a scaderii ponderale importante în instalarea remisiunii diabetului zaharat de tip 2. În prezent, nu este un consens internațional asupra definiției remisiunii, dar se consideră a fi menținerea valorii HbA1c sub 6,5% mai multe luni fără tratament medicamentos.

Dr. Louise McCombie de la Universitatea din Glasgow este unul din cercetătorii ce și-a adus un aport important în acest sens, cu studii publicate începând cu 2017 care au concluzionat că:

  • O scădere importantă în greutate (15% din greutatea initiala, aprox. 15 kg) pe parcursul a 12 luni, în cazul pacienților ce se află in primii 6 ani de la diagnostic, va determina remisiunea diabetului zaharat de tip 2 in 9 din 10 cazuri;
  • S-au înregistrat remisiuni si in cazul pacientilor cu o durata a diabetului zaharat de tip 2 de peste 10 ani, dar în procent mai scăzut, înregistrându-se și 2 cazuri de remisiuni la pacienți diagnosticați cu DZ tip 2 de 24 ani.
  • Dacă scăderea ponderală este moderată (5-10kg), doar o treime dintre aceștia vor instala remisiunea;
  • O scădere de maximum 5 kg scade drastic sansele instalarii remisiunii;
  • Ingrasarea va determina in procent de 100% reinstalarea diabetului zaharat de tip 2;
  • Nu e vorba despre dieta adoptată, ci despre kilogramele pierdute!

Ca să vă bucurați de aceste rezultate, deci, scăderea ponderală trebuie menținută în timp.

Nu se recomandă scădere ponderală rapidă dacă aveți o greutate normală, sunteți însărcinată, alăptați, aveți sub 18 ani sau ați fost diagnosticat/-ă cu o tulburare de alimentație anterior.

Sa mananci echilibrat in diabet e mai usor decat pare

Sa mananci echilibrat in diabet e mai usor decat pare

Diabetul zaharat este caracterizat de incapacitatea organismului de a mai tine sub control nivelul glucozei din sange (valorile glicemiei pe nemancate, dimineata, depasind 126 mg/dl). Intrucat glucoza, principala sursa de energie a corpului, are doua surse: alimentara si endogena (adica proprie organismului, in ficat si rinichi producandu-se glucoza), controlul afectiunii poate fi obtinut prin alimentatie, exercitiu fizic si tratament medicamentos (cand se impune), toate fiind la fel de importante pentru succesul terapeutic.

Inca se crede ca alimentatia pentru tratamentul acestei afectiuni este una speciala, dar recomandarile actuale se suprapun peste recomandarile de alimentatie sanatoasa valabile pentru populatia generala.

Si totusi, ce mancam in diabet?

Pentru o mai usoara intelegere, alimentele au fost impartite in trei grupe principale, in functie de continutul lor in glucide (cunoscute si ca zaharuri sau hidrati de carbon) in alimente cu un continut in glucide foarte ridicat (50-100%), moderat (5-50%) si cele cu continut scazut sau chiar nul de zaharuri (0-5%).


Grupa 1: Alimentele ce nu vor influenta glicemia (contin 0-5% glucide) – daca nu veti exagera cantitatile

  • carnea si derivatele, inclusiv pestele
  • ouale
  • derivatele lactate cu un continut crescut in grasimi (telemea, cascaval, branza de burduf, branza topita, untul, smantana etc)
  • margarina, dar si
  • legumele si zarzavaturile (cu cateva exceptii, despre care va voi vorbi imediat).

Recomandari pentru grupa 1:

  • se vor prefera carnurile slabe, se va indeparta pielita carnii de pasare si orice grasime vizibila din farfurie
  • mezelurile vor fi consumate daca sunt preparate din carnuri slabe
  • sortimentele cu un continut mare in grasimi (carnea tocata – de obicei cu un continut foarte mare in grasimi, salamurile, carnatii, sunca) vor fi consumate cu caracter exceptional si in cantitati mici
  • poate fi consumat 1 ou pe zi, gatit dietetic
  • utilizati-le pentru a prepara o gama cat mai variata de alimente: supe, ciorbe, feluri principale cu sau fara carne, salate, omlete, aperitive s.a.

Grupa 2: Alimentele ce vor avea un impact direct si semnificativ asupra glicemiei deoarece au un continut mare si foarte mare in glucide (50-100% glucide)

  • zaharul (orice sortiment),
  • mierea (chiar daca este sanatoasa, aprox 80% din ea se va transforma in glucoza),
  • produsele de patiserie-cofetarie
  • fructele foarte dulci: bananele coapte, strugurii, perele pergamute, prunele, fructele uscate s.a.
  • rahatul, halvaua 
  • sucurile de fructe si legume si
  • alte bauturi cu continut ridicat de zahar (siropuri, lichioruri crema, sampanie, bere etc)

Recomandari pentru grupa 2:

  • produsele de patiserie-cofetarie , chiar daca nu sunt dulci la gust, prin continutul in faina ce se transforma jumatate in zahar, vor creste semnificativ glicemia, deci atentie la cantitatile consumate
  • preferati fructele ca atare si nu sucurile; chiar daca preparati dvs. sucurile, stoarcerea sau tocarea fina vor face ca absorbtia zaharului sa fie una accelerata si sa determine varfuri glicemice rapide dupa consum, plus ca  se va pierde beneficiul aportului de fibre pe care l-ar fi adus coaja si pulpa, dar se vor pierde si  multe dintre vitamine – oxidandu-se rapid in acest proces
  • daca alegeti, totusi, sa consumati dulciuri faceti acest lucru rar, consumati in cantitati mici si ca desert la mese cu aport scazut de carbohidrati si bogate in fibre

Grupa 3: Alimente cu  efecte de crestere moderata a glicemiei , importanta fiind cantitatea consumata deoarece au un continut  in glucide intre 5-50%

  • cereale si derivate (in medie 50% glucide)
  • amidonoase (cartof, orez) si leguminoase (fasole si mazare uscate, linte, naut)
  • fructe (toate, cu exceptia celor din categoria anterioara)
  • radacinoasele – au un continut asemanator in zahar cu fructele permise
  • lactatele proaspete (laptele, iaurtul, banza de vaci, urda, casul)

Recomandari pentru grupa 3:

  • se recomanda painea preparata cu faina integrala si pastele integrale, continutul crescut de fibre va determina cresteri glicemice mai mici fata de produsele din faina alba
  •  pot fi consumate 1-2 felii de paine la o masa sau 2-3 linguri de mamaliguta pripita
  • preferati portii medii, de aproximativ 200 g dintr-o mancare din amidonoase sau leguminoase intr-o zi si ar fi de preferat sa asociati acest fel de mancare cu o salata, decat cu paine
  • ingrosati supele/ciorbele cu legume ce nu influenteaza glicemia (rosii, ardei, fasole pastai, dovlecei, varza, ciuperci etc, dupa preferinte) decat cu faina, paste, orez sau cartof
  • pentru o alimentie sanatoasa se recomanda a se consuma 2-3 fructe de marime potrivita (de sezon si cat mai variate) sau o felie de pepene rosu ori 2 grepuri pe zi.
  • preferati lactate proaspete in varianta degresata sau semidegresata, in limita a jumatate de kilogram pe zi.

Sa mananci echilibrat e mai usor decat pare

Da, a fi diabetic si a te alimenta echilibrat este mai usor decat poate parea. Este un obicei sanatos sa respectati cele 3 mese principale ale zilei, dar se pot recomanda gustari suplimentare, in functie de regimul de viata si schema de tratament.

Pentru o mai mare varietate nutritionala, va propun sa va faceti o lista de alimente preferate pe categorii: supe si ciorbe, feluri de baza, salate, aperitive etc. pe care sa o consultati de fiecare data cand gatiti. Astfel va va fi mult mai usor si veti evita monotonia alimentara, motiv de nemultumire major cand vine vorba de mancare.

A manca este una din placerile noastre, iar pentru a respecta aceste recomandari nu trebuie sa modificati retetele pe care le-ati mostenit de la mama sau bunica, ci doar sa alegeti cu atentie ingrediente cat mai sanatoase si de calitate.

Pana la urmatoarea noastra intalnire atunci va doresc sanatate maxima si… pofta buna!