Numai să încerci să definești fericirea și te vei găsi pus la (grea) încercare… Mi s-a întâmplat și mie, încercând să scriu acest articol așa că m-am ajutat de dicționar. Acesta o definește ca fiind o “stare de mulțumire sufletească intensă și deplină”. Destul de sec, nu? Și incomplet, da, știu… Poate ar fi un exercițiu bun pentru fiecare să-și definească singur fericirea.

La nivel global, populația întreagă pune obținerea fericirii pe primul loc, înaintea sănătății, a bunurilor materiale și chiar înaintea scopului de a ajunge în Rai!

Dar de amânarea fericirii ați auzit? “Cand o să am suma X în cont, voi fi fericit/ă!”; “ Dacă aș fi casatorit/ă, aș fi atât de fericit/ă!”; “ Când voi ieși la pensie, voi avea eu timp să…”; “mai întâi să crească copiii mari și apoi…” ori “după ce voi avea casă / mașină / jobul visat etc., voi fi fericit!”

E o situație frecventă, și mie mi s-a mai întâmplat: “După ce o sa fac X, o să am Y și atunci voi fi fericită!” Prostii! Aș vrea să vă reamintesc că studiile asupra stării de fericire au conchis că situațiile maritală, financiară, profesională au un aport nesemnificativ și nu ne pot trece linia de sosire către Fericire.

Tot din studii aflăm că majoritatea oamenilor se declară ca sunt “foarte fericiți” sau “destul de fericiti”, iar că situațiile de stres prin care trecem nu sunt o piedică în calea fericirii noastre (cu siguranță, fiecare dintre voi are cel puțin un exemplu de persoană care a trecut prin grele încercări și care tot și-a găsit fericirea).

O pondere importantă asupra stării noastre de fericire se pare că o au relațiile sănătoase, întâlnirea de oameni noi, călătoriile la mari distanțe și întâlnirile cu prietenii.

Fericirea și starea de sănătate se pare ca sunt foarte bine corelate (asta nu înseamnă că oamenii bolnavi nu sunt fericiți!). Studiile numeroase arată că fericirea poate îmbunătăți sanatatea fizică, contribuind la un mai bun status cardiovascular, influențând benefic valorile tensiunii arteriale, funcționarea sistemului imunitar și scăzând inflamația sistemică. De asemenea, s-a constatat o legătură directă între starea de fericire și longevitate.

Se pare că Fericirea este mai mult sub controlul nostru personal decât ne convine să credem — asta e tot o concluzie a studiilor. Putem genera fericirea făcându-ne mici plăceri, lăsându-ne provocați de diferite activități, stabilindu-ne și împlinind scopuri, întreținând relații de calitate și găsindu-se un scop în viață pe care să îl urmăm. Se pare că nu Fericirea în sine este esențială, ci scopul nostru perpetuu de a o urmări.

Ce pot eu să spun este că fericirea poate fi contagioasă (chiar și pentru un moment), poate fi domoală sau exuberantă, poate să fie plină de curaj și să-ți dea aripi. Poate fi declanșată de lucruri mici sau de o realizare, iar dacă ar fi o ființă, ar respira bucurie de viață. Fericirea este o stare care se generează din interior și, dacă mă întrebați pe mine, aș spune: fericirea mea sălășluiește în inimă.

Cu siguranță sunt multe de spus despre fericire, dar aș fi curioasă să știu ce gândiți voi despre ea.