Parte a ritualului fiecarei zile pentru milioane de oameni, cafeaua se pare ca si-a inceput ascensiunea – potrivit legendei – undeva in sudul actualei Peninsule Arabice, unde un pastor pe nume Kaldi si-a surprins caprele topaind de bucurie de fiecare data dupa ce se infruptau din fructele de un rosu aprins al unor tufisuri de pe pajiste. Curios din fire si probabil cu o gena de cercetator, curajosul Kaldi a incercat el insusi minunatele fructe, experimentand aceeasi vioiciune si euforie trecatoare ca si  frumoasele-i cornute. Acest efect miraculos ar fi ajuns rapid la urechile unor calugari de la o manastire din apropiere care au inceput sa consume boabele de cafea pentru a sta treji pe parcursul lungilor ritualuri de rugaciune nocturne, ulterior distribuindu-le si altor confrati din lumea intreaga.

Oricat de fascinanta ar fi legenda, studii recente de botanica ne dezvaluie adevarata origine a cafelei:  in Africa, undeva pe platourile Etiopiei Centrale de unde ar  fi fost adusa in Yemen si cultivata incepand cu secolul 6. In  secolul 13 musulmanii beau cafeaua in timpul ritualurilor religioase, dar aceasta nu a atins tarmuri europene decat la inceputul secolului 17. Brazilia, cel mai mare producator mondial de cafea, a inceput cultivarea cafelei abia in secolul 18.

Primele cafenele se pare ca au aparut in Turcia in secolul 14, iar in Europa secolului 18 ele erau locul preferat de intalnire al intelectualilor vremii.

In atatea secole, consumatorii i-au gasit utilitati din cele mai variate: de la variatii infinite de bauturi pe baza de cafea, esente, preparate gastronomice cu cafea, preparate si tratamente cosmetice, medicamente si remedii naturale pana la obiecte decorative. Pentru a o descrie se descriu zeci de tipuri de arome (de ciocolata, de nuci, medicinal, de iarba, de unt, de caramel, floral s.a.).

Dar de ce atata valva in jurul acestei bauturi negre? Responsabila de efectele ei miraculoase sunt cofeina si numerosii compusi cu proprietati antioxidante pe care ii contine.

Antioxidantii sunt compusi ce au capacitatea de a contracara efectele radicalilor liberi din organism (responsabili de o serie de efecte nocive asupra starii de sanatate, implicati inclusiv in aparitia cancerelor). Nu numai ca este foarte bogata in antioxidanti, dar reprezinta si cea mai bogata sursa de antioxidanti din dieta (comparativ cu alte surse alimentare precum cacao, diferite ceaiuri, vinul rosu si chiar fructele si legumele proaspete). Contine aproximativ 1000 de antioxidanti (de patru ori mai multi decat ceaiul verde) sub forma de polifenoli, acesti putand fi regasiti si in varianta decofeinizata a cafelei.

Cofeina este un alcaloid natural ce actioneaza ca un stimul asupra sistemului nervos central, crescand vigilenta, atentia si concentrarea. Un alt efect demonstat al cofeinei este  cresterea ratei metabolice (a consumului energetic) de scurta durata dupa ingestie. Continutul de cofeina din diferite tipuri de cafea variaza cu soiul,  timpul de prajire si modalitatea de preparare.

Se recomanda un consum moderat de cafea si produse ce contin cofeina pentru a nu depasi 400 mg cofeina/zi, depasirea acesteia putand sa determine stari  de anxietate, hiperactivitate, nervozitate si tulburari de somn, cu variatii individuale. Se pare ca in functie de constitutia noastra genetica putem fi mai mult sau mai putin sensibili la efectele cofeinei. Este descrisa o metabolizare mai rapida a cofeinei de catre fumatori si una semnificativ redusa in cazul gravidelor (in cazul acestora  din urma recomndandu-se a nu se consuma mai mult de 200- 300mg cofeina/zi, caci poate determina nastere prematura si greutate mica a fatului la nastere).

Tipul produsului	Cantitate	Continutul in cofeina
Ciocolata calda	150 ml	4 mg
Ceai cu gheata(“ice tea”)	330 ml	20 mg
Ceai	150 ml	32 mg
Bautura tip “cola”	330 ml	39 mg
Espresso	30 ml	60 mg
Bauturi energizante	330 ml	80 mg
Cafea la filtru	125 ml	85 mg

Efectele cofeinei asupra starii de sanatate au fost intens studiate, mai ales in ultimul deceniu, cafeaua parcurgand acelasi drum de la dezonoare catre reabilitarea numelui pe care l-au parcurs de-a lungul timpului ciocolata si alcoolul. Asfel, in ceea ce priveste:

• Boala cardiovasculara

Majoritatea studiilor prospective de cohorta nu au decelat un efect negativ al consumului de cafea asupra functiei cardiovasculare. Nu s-au gasit asocieri  intre consumul cronic de cafea si  aparitia aritmiilor cardiace sau a fibrilatiei atriale. Se pare ca un consum moderat de cafea ar avea un efect protector asupra aparitiei insuficientei cardiace si se pare ca ar reduce riscul aparitiei bolii coronariene, mai ales la femei.

Cofeina are un usor efect hipertensor de scurta durata, determinand o crestere a tensiunii arteriale sistolice in medie cu 4,16mmHg (2,13 – 6,20mmHg) si a valorii tensiunii arteriale diastolice in medie cu 2,14mmHg (0,98 – 3,84mmHg). Consumul de cafea are un efect mult mai bland (cresterea mediei tensiunii arteriale sistolice cu 1,22mmhg, iar a tensiunii arteriale diastolice cu 0,49mmHg). Diferentete intre efectele consumului de cofeina, respectiv cafea asupra valorilor tensionale sunt datorate si altor compusi din cafea – contracarand efectul cofeinei, dar si capacitatii individuale de a metaboliza cofeina.

• Colesterolul

Numeroase studii au demostrat o crestere semnificativa a nivelului colesterolului total, LDL-colesterolului si a trigliceridelor in cazul persoaneor ce consumau cafea nefiltrata (la cafetiera/ibric/espresso). Aceasta nu se datoreaza cofeinei ci  altor doi compusi din cafea, mai precis cofestolul si kahweolul. Cafestolul este cel mai puternic compus alimentar hipercolesterolemiant cunoscut pana in prezent ce actioneaza la nivel hepatic prin scaderea expresiei a 3 gene ce regleaza nivelul lipidelor. Din fericire hartia de filtru retine acesti agenti hipercolesterolemianti, de aceea se recomanda in prezent consumul cafelei la filtru si mai putin a celei nefiltrate, mai ales in cazul pacinetilor cu dislipidemie.

• Sanatatea osoasa

Consumul de cafea a fost frecvent asociat cu fractura pe os patologic (in ciuda evidentelorstatistice, si in prezent se recomanda femeilor cu osteoporoza sa iti reduca aportul de cafea pentru a scadea riscul de fractura). Scaderea densitatii osoase (dar nu osteoporoza) s-a constatat in cazul unui  consum de cofeina mult crescut (mai mult de 9 cesti/zi) asociat unei diete sarace in calciu. Putem spune ca mai sunt necesare studii pentru a trage o concluzie certa privind acest subiect.

• Afectiunile neurodegenerative

Mai multe studii epidemiologiceau demonstrat ca un consum moderat zilnic de cafea de-a lungul vietii are capacitatea de a incetini declinul cognitiv fiziologic legat de varsta, mai ales la femei si in particular la octogenare. De asemeni consumul unor cantitati moderate de cafea par a fi asociate cu un risc mai scazut pentru bolile Alzheimer si Parkinson (pus pe seama continutului in cofeina si antioxidanti cu efecte benefice asupra sistemului vascular cerebral, a barierei hemato-encefalice si  a proceselor inflamatorii de la acest nivel).

• Afectiunile digestive

O serie de acuze din sfera digestiva (aciditatea gastrica, discomfortul abdominal, greata, balonarea)  sunt puse pe seama efectului cofeinei, cu toate ca nu sunt studii care sa confirme acest lucru. Toate studiile care s-au desfasurat pana in prezent au vizat efectele cafelei, nu doar ale cofeinei izolat. Un studiu efectuat in Marea Britanie pe 8407 de adulti a demonstart o asociere puternica intre prezenta Helicobacter pylori si dispepsie, fara a demonstra vreo posibila legatura cu consumul de cafea. Se considera ca iritatia gastrica este mai degraba efectul altor compusi din cafea (partial identificati) decat al cofeinei.

De asmeni, mai multe studii  si metaanalize nu au reusit sa demonstreze o crestere a riscului pentru reflux gastro-esofagian sau ulcer (gastric ori duodenal) si consumul cronic de cafea.

• Dependenta

Prin metode de cartografiere a creierului s-a demonstrat ca aceasta bautura nu este legata de circuitele de dependenta ale creierului. Totusi, Asociatia Psihologilor Americani a descris de curand sindromul de sevraj la cafea (cu durata de 12- 24 ore) ce poate aparea la unii consumatori cronici ce intrerup brusc consumul de cafea, dar care poate fi evitat prin reducerea progresiva a cantitatii ingerate.

• Hidratarea

Este o credinta destul de bine inradacinata ca bautul cafelei determina deshidratare. Efectul usor diuretic al cafelei se pare ca se observa mai ales in cazul consumatorilor ocazionali, dar nu este unul semnificativ, cu repercursiuni asupra starii de hidratare.

• Performanta fizica

Cofeina creste performanta fizica in cazul exercitiilor de rezistenta; nu se cunosc efectele asupra performantei in exercitiile sustinute, de scurta durata.

…si ar mai fi multe de spus.

Trebuie mentionat continutul in acrilamida al cafelei instant (acrilamida este un component alimentar descoperit in anul 2002 despre care s-a afirmat ca ar fi responsabil de  afectarea structurilor nervoase si de aparitia unor cancere in cazul studiilor facute pe animale).

Cu bune si cu rele, dar mai ales cu bune, cafeaua a fost, este si va ramane o placere simpla si  un bun pretext pentru o pauza, o intalnire, o lectura buna si multe, multe alte lucruri minunate…