Diabetul zaharat este caracterizat de incapacitatea organismului de a mai tine sub control nivelul glucozei din sange (valorile glicemiei pe nemancate, dimineata, depasind 126 mg/dl). Intrucat glucoza, principala sursa de energie a corpului, are doua surse: alimentara si endogena (adica proprie organismului, in ficat si rinichi producandu-se glucoza), controlul afectiunii poate fi obtinut prin alimentatie, exercitiu fizic si tratament medicamentos (cand se impune), toate fiind la fel de importante pentru succesul terapeutic.
Inca se crede ca alimentatia pentru tratamentul acestei afectiuni este una speciala, dar recomandarile actuale se suprapun peste recomandarile de alimentatie sanatoasa valabile pentru populatia generala.
Si totusi, ce mancam in diabet?
Pentru o mai usoara intelegere, alimentele au fost impartite in trei grupe principale, in functie de continutul lor in glucide (cunoscute si ca zaharuri sau hidrati de carbon) in alimente cu un continut in glucide foarte ridicat (50-100%), moderat (5-50%) si cele cu continut scazut sau chiar nul de zaharuri (0-5%).
Grupa 1: Alimentele ce nu vor influenta glicemia (contin 0-5% glucide) – daca nu veti exagera cantitatile
- carnea si derivatele, inclusiv pestele
- ouale
- derivatele lactate cu un continut crescut in grasimi (telemea, cascaval, branza de burduf, branza topita, untul, smantana etc)
- margarina, dar si
- legumele si zarzavaturile (cu cateva exceptii, despre care va voi vorbi imediat).
Recomandari pentru grupa 1:
- se vor prefera carnurile slabe, se va indeparta pielita carnii de pasare si orice grasime vizibila din farfurie
- mezelurile vor fi consumate daca sunt preparate din carnuri slabe
- sortimentele cu un continut mare in grasimi (carnea tocata – de obicei cu un continut foarte mare in grasimi, salamurile, carnatii, sunca) vor fi consumate cu caracter exceptional si in cantitati mici
- poate fi consumat 1 ou pe zi, gatit dietetic
- utilizati-le pentru a prepara o gama cat mai variata de alimente: supe, ciorbe, feluri principale cu sau fara carne, salate, omlete, aperitive s.a.
Grupa 2: Alimentele ce vor avea un impact direct si semnificativ asupra glicemiei deoarece au un continut mare si foarte mare in glucide (50-100% glucide)
- zaharul (orice sortiment),
- mierea (chiar daca este sanatoasa, aprox 80% din ea se va transforma in glucoza),
- produsele de patiserie-cofetarie
- fructele foarte dulci: bananele coapte, strugurii, perele pergamute, prunele, fructele uscate s.a.
- rahatul, halvaua
- sucurile de fructe si legume si
- alte bauturi cu continut ridicat de zahar (siropuri, lichioruri crema, sampanie, bere etc)
Recomandari pentru grupa 2:
- produsele de patiserie-cofetarie , chiar daca nu sunt dulci la gust, prin continutul in faina ce se transforma jumatate in zahar, vor creste semnificativ glicemia, deci atentie la cantitatile consumate
- preferati fructele ca atare si nu sucurile; chiar daca preparati dvs. sucurile, stoarcerea sau tocarea fina vor face ca absorbtia zaharului sa fie una accelerata si sa determine varfuri glicemice rapide dupa consum, plus ca se va pierde beneficiul aportului de fibre pe care l-ar fi adus coaja si pulpa, dar se vor pierde si multe dintre vitamine – oxidandu-se rapid in acest proces
- daca alegeti, totusi, sa consumati dulciuri faceti acest lucru rar, consumati in cantitati mici si ca desert la mese cu aport scazut de carbohidrati si bogate in fibre
Grupa 3: Alimente cu efecte de crestere moderata a glicemiei , importanta fiind cantitatea consumata deoarece au un continut in glucide intre 5-50%
- cereale si derivate (in medie 50% glucide)
- amidonoase (cartof, orez) si leguminoase (fasole si mazare uscate, linte, naut)
- fructe (toate, cu exceptia celor din categoria anterioara)
- radacinoasele – au un continut asemanator in zahar cu fructele permise
- lactatele proaspete (laptele, iaurtul, banza de vaci, urda, casul)
Recomandari pentru grupa 3:
- se recomanda painea preparata cu faina integrala si pastele integrale, continutul crescut de fibre va determina cresteri glicemice mai mici fata de produsele din faina alba
- pot fi consumate 1-2 felii de paine la o masa sau 2-3 linguri de mamaliguta pripita
- preferati portii medii, de aproximativ 200 g dintr-o mancare din amidonoase sau leguminoase intr-o zi si ar fi de preferat sa asociati acest fel de mancare cu o salata, decat cu paine
- ingrosati supele/ciorbele cu legume ce nu influenteaza glicemia (rosii, ardei, fasole pastai, dovlecei, varza, ciuperci etc, dupa preferinte) decat cu faina, paste, orez sau cartof
- pentru o alimentie sanatoasa se recomanda a se consuma 2-3 fructe de marime potrivita (de sezon si cat mai variate) sau o felie de pepene rosu ori 2 grepuri pe zi.
- preferati lactate proaspete in varianta degresata sau semidegresata, in limita a jumatate de kilogram pe zi.
Sa mananci echilibrat e mai usor decat pare
Da, a fi diabetic si a te alimenta echilibrat este mai usor decat poate parea. Este un obicei sanatos sa respectati cele 3 mese principale ale zilei, dar se pot recomanda gustari suplimentare, in functie de regimul de viata si schema de tratament.
Pentru o mai mare varietate nutritionala, va propun sa va faceti o lista de alimente preferate pe categorii: supe si ciorbe, feluri de baza, salate, aperitive etc. pe care sa o consultati de fiecare data cand gatiti. Astfel va va fi mult mai usor si veti evita monotonia alimentara, motiv de nemultumire major cand vine vorba de mancare.
A manca este una din placerile noastre, iar pentru a respecta aceste recomandari nu trebuie sa modificati retetele pe care le-ati mostenit de la mama sau bunica, ci doar sa alegeti cu atentie ingrediente cat mai sanatoase si de calitate.
Pana la urmatoarea noastra intalnire atunci va doresc sanatate maxima si… pofta buna!
Doctor Gall 